Un cuplu de români din Germania a reușit să păcălească zeci de oameni după ce le-a câștigat încrederea, folosind de fiecare dată aceeași metodă.

Cazul celor doi, soț și soție, cărora nu li s-a declinat identitatea, din orașul Isny, landul Baden-Wurttemberg, este acum în fața instanței districtuale Wangen, pentru un prejudiciul estimat de judecători la peste 300.000 euro, scrie publicația schwaebische.de.

Soții români își creau legături în „lumea bună” prin intermediul altor cunoștințe, bărbatul dându-se drept un fost pilot american de elicopter, asta deși el era originar din România.

Victimele erau mereu chemate la grătare fastuoase și, imediat cum stabileau noi prietenii, cei doi români treceau la pasul următor al planului foarte bine pus la punct. Cuplul aducea în discuție o moștenire incredibilă din Elveția, în posesia căreia nu puteau intra din cauze birocratice.

Pentru a plăti taxe - pentru acte care trebuiau obținute de la distanță și multe alte motive - cuplul avea nevoie de bani pe termen scurt, care, bineînțeles, de îndată ce vor primi moștenirea, promiteau că vor fi rambursați.

„Întotdeauna a simulat agitație și presiune, era urgent, trebuia să acționeze rapid, altfel nu veneau banii”, a declarat unul dintre păgubiți în fața judecătorilor. Mai mult, unul dintre păgubiți chiar a plătit 500 de euro lunar, pe parcursul a multor ani, sub pretextul că-i ajuta pe cei doi să trateze e o boală de inimă care își făcuse apariția în viața cuplului. Românii se foloseau de motivul că medicamentele erau scumpe și moștenirea nu intrase încă în posesia lor.

O altă victimă și-a făcut datorii pentru a ajuta cuplul de români să-și obțină moștenirea și i s-a promis o casă și o sumă mai mare de bani din moștenire. Le-a dat în total suma de 12.000 de euro, pe care nu i-a mai văzut niciodată.

Uneori, soțul le prezenta donatorilor generoși documente falsificate privind moștenirea, precum contracte presupus autentificate. De asemenea, pentru a le câștiga și mai mult încrederea, ei încheiau contracte fictive cu victimele, majoritatea femei, pentru plata și rambursarea sumelor împrumutate.

Potrivit anchetatorilor, din 2015 și până la sfârșitul anului 2020 sunt în vedere peste 120 de cazuri de fraudă în care cuplul de români a acționat sub acest pretext. Se pare că cei doi au acționat și mai înainte de 2015, fiind înregistrate plata unor sume consistente către cuplu, dar aceste cazuri sunt acum prescrise.

Furt sau complicitate la furt?

„Sunteți o escroacă! Ați jecmănit oamenii ca pe o gâscă de Crăciun”, a fost mesajul transmis de judecătorul Max Seemann, săptămâna trecută, în sala de judecată, atunci când s-a stabilit pedeapsa doar pentru femeia româncă, asta deoarece soțul ei, de 57 de ani, a murit în arest în luna martie anul trecut, posibil în urma unei sinucideri.

Întrebată cu privire la acuzațiile pe care procurorii i le aduc, de furt și complicitate la furt, ea ajutând la construirea clădirii minciunilor și nu s-a opus, femeia ea a declarat că „totul a fost la instigarea soțului. Nu știam cu ce anume a fost de acord cu cunoscuții lui.”

Întrebată de ce a participat la astfel de întâlniri, ea a negat: „Am fost mai mult sau mai puțin prezentă acolo. (...) El era nebunul, iar eu servitoarea”, mai descrie acuzata relația. Ea susține că nu i s-au înmânat niciodată bani și nici nu știe unde s-au dus banii.

În orice caz, polițiștii nu au găsit nimic din suma mare de bani a fraudei nici în conturile celor doi acuzați, nici în apartamentul lor. Chiar și atunci când au intrat mii de euro în cont, acuzata a declarat că a plătit chirie, asigurări, alimente și alte nevoi zilnice doar din salariul său de aproximativ 1.500 de euro. Nu a primit nimic cu care să se întrețină din banii furați de soțul ei, care nu muncea. Ea a aflat, de fapt, cu ce se ocupa soțul ei doar când una dintre victime „a devenit vehementă” și și-a cerut banii înapoi.

Chiar și așa, toate dovezile o indică pe româncă drept făptuitoare. Prin urmare, judecătorii au impus o pedeapsă cu închisoarea de 2 ani și 10 luni și i-au confiscat parte din bunuri și venituri. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, următoarea înfățișare fiind programată pentru 20 septembrie 2022. Atunci antecedentele urmează să fie clarificate de martori. Numai după mărturiile lor și deliberările reînnoite de către instanță se va pronunța un verdict.