Germania se pregătește deja pentru o recesiune, pe măsură ce criza energetică declanșată de războiul Rusiei din Ucraina continuă, iar ultimele previziuni guvernamentale relevă o situație sumbră.

Dar unii economiști spun că impactul pe termen lung ar putea fi mult mai profund și am putea vedea sectoare întregi reducându-și producția sau mutându-se în țări unde costurile de funcționare sunt mai mici, remodelând în mod drastic peisajul industrial al Germaniei. De altfel, mulți experți economici prognozează pierderi suplimentare pentru sectorul industrial de bază al Germaniei, care ar avea efecte secundare pentru restul economiei germane.

Nu se mai vede niciun fum ieșind pe unul dintre cele două furnale ale uriașei oțelării a ArcelorMittal din portul Hamburg. Creșterea prețurilor la energie l-a forțat pe operator să sisteze parțial activitatea în cadrul combinatului, alimentând temerile potrivit cărora companiile industriale ale Germaniei, coloana vertebrală a celei mai mari economii a Europei, se confruntă cu o amenințare existențială.

„Producția în Germania nu mai este în prezent competitivă”, a declarat Reiner Blaschek, CEO-ul ArcelorMittal Germania, care a închis recent două fabrici din țară. El solicită intervenția politică rapidă, spunând: „Avem nevoie de prețuri competitive la energie pentru industrie”.

În Hamburg, cei 530 de lucrători de la oțelăria ArcelorMittal au fost plasați în program redus de la începutul lunii octombrie.

Uzina de oțel din Hamburg consumă o cantitate enormă de energie. De exemplu, într-una dintre topitoriile care produce fier brut, aceasta folosește 76.000 de kilowați-oră de electricitate într-o singură oră, ceea ce este echivalentul a jumătate de milion de televizoare, potrivit ziarului german Die Welt.

Între timp, factura la energie a crescut de „șapte ori” de la invazia Rusiei din februarie în Ucraina, a declarat Uwe Braun, CEO al ArcelorMittal Hamburg.

Oțelul de la fabrica din Hamburg este utilizat în producția de mașini, nave, precum și în poduri, clădiri, centrale electrice și conducte. În condițiile în care prețurile continuă să crească, nu numai industria siderurgică este în pericol, dar un efect de domino ar putea afecta mari părți din industria germană.

Fabrica mai produce fier din burete în interiorul unui turn de 60 de metri, iar ingredientele cheie pentru producerea sa sunt minereul de fier și gazul. Începând cu 1 octombrie, fabrica a încetat să mai producă acest ingredient cheie pentru industria siderurgică până la o nouă notificare.

Tot mai aproape de dezindustrializare

Germania a reușit în ultimele decenii să evite valurile de dezindustrializare care au lovit alte țări europene. Producția industrială rămâne un pilon al economiei țării și reprezintă aproximativ 22% din produsul intern brut (PIB), comparativ cu aproximativ 13% în Franța vecină.

Semnale de alarma au apărut și în sectoarele germane care consumă energie, de la oțel și produse chimice, la producția de sticlă, hârtie și ceramică.

Guvernul cancelarului Olaf Scholz a dezvăluit un fond energetic de 200 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul șocurilor de preț asupra gospodăriilor și întreprinderilor, inclusiv o plafonare temporară la prețurile gazelor de anul viitor.

În ciuda acestor eforturi, mulți experți sunt de acord că, din cauza legăturilor întrerupte cu importurile rusești, este puțin probabil ca prețurile la energie din Europa să revină la nivelurile ieftine de dinainte de război în curând, sau vreodată.

„Vom vedea în lunile următoare cine își mai permite să producă în Germania”, a declarat recent Arndt Kirchhoff, de la furnizorul de piese auto Kirchhoff.

În plus, nu ar fi exclus ca industria germană să fie nevoită să-și ia rămas bun de la „ramurile sale cele mai mari consumatoare de energie”.