În timp ce Ucraina încearcă să reziste în a 40-a zi de când Rusia i-a invadat teritoriul, țările vecine continuă să-și arate sprijinul autorităților de la Kiev. Și chiar dacă, luni, Germania a anunțat că Occidentul va impune mai multe sancțiuni împotriva Kremlinului după atrocitățile produse la Bucha, pare că nu e suficient, având în vedere mai mult nivelul declarativ făcut de autoritățile federale de a spori presiunea economică asupra Rusiei.

În consecință, premierul Poloniei a taxat acest lucru și nu s-a ferit să spună, cu subiect și predicat, ce țară reprezintă o piedică în a opri masacrele produse de armata rusă pe teritoriul ucrainean, informează reuters.com.

„Germania este principalul obstacol în calea impunerii de sancţiuni mai dure împotriva Rusiei”, a declarat luni premierul polonez Mateusz Morawiecki într-o conferinţă de presă, asta după ce prim-ministrul ungar Viktor Orban a fost criticat pentru o poziţie insuficient de dură împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina.

Cunoscut drept un aliat al lui Vladimir Putin, Orban tocmai şi-a asigurat un nou mandat în urma alegerilor legislative de duminică, iar în discursul de victorie el a afirmat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se numără printre adversarii săi, alături de ”birocraţi de la Bruxelles”. În plus, Vladimir Putin l-a felicitat luni pe premierul ungar Viktor Orban pentru victoria sa în alegerile legislative. Președintele rus speră, astfel, la o consolidare a „parteneriatului” dintre Moscova și Budapesta.

„Trebuie să constatăm că, indiferent cum abordăm Ungaria, aceasta este a patra astfel de victorie (a lui Viktor Orban, n.red.) şi trebuie să respectăm alegerile democratice (…) Germania este cea care constituie obstacolul principal în privinţa sancţiunilor. Ungaria este pentru sancţiuni”, a afirmat Morawiecki, citat de reuters.com.

Într-un interviu publicat duminică, vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski a acuzat Franța și Germania că sunt prea apropiate de Rusia, criticând în special Berlinul pentru că nu a livrat destule arme Ucrainei și că refuză să importe petrol rusesc.

„Nu poți să sprijini constant o mare putere ca Rusia cu miliarde [de euro] plătind pentru achizițiile din domeniul energiei”, a spus Kaczynski. „Acest lucru trebuie să se termine.”

Cum răspunde Germania?

Germania, cea mai mare economie a Europei, a rezistat până acum apelurilor de a impune un embargo asupra importurilor de gaze din Rusia, spunând că economia sa și a altor țări europene sunt prea dependente de acestea. „Putin și susținătorii săi vor resimți consecințele acțiunilor lor", a declarat cancelarul german Olaf Scholz (foto).

La rândul său, ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să discute despre încetarea importurilor de gaze rusești. „Trebuie să existe un răspuns. Astfel de crime nu trebuie să rămână fără răspuns”, a declarat duminică Lambrecht. Declarația vine după ce Germania a aprobat livrarea a 56 de tancuri de luptă, de tip PbV-501, în Ucraina. Tancurile provin din perioada Războiului Rece şi au aparţinut Republicii Democrate Germane (Germania de Est). Blindatele au fost iniţial vândute Suediei, apoi revândute Cehiei, care le va livra Ucrainei.

Nu în ultimul rând, șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a cerut sancţiuni şi mai dure împotriva Moscovei, dar fără a menţiona sectorul energetic. „Cei responsabili de aceste crime de război trebuie traşi la răspundere. Vom înăspri sancţiunile contra Rusiei şi vom ajuta şi mai mult Ucraina să se apere singură”, a scris ea pe Twitter.

Deși nu este clar ce noi sancțiuni ar putea fi impuse, în Germania se discută din nou problema aprovizionării cu energie din Rusia. Chiar dacă susține o înăsprire rapidă a măsurilor punitive contra Federației Ruse, ministrul federal al Economiei, Robert Habeck, continuă să respingă o interdicție de import la gazul și petrolul din această țară.

Uniunea Europeană lucrează de ceva vreme la sancţiuni suplimentare, dar comisarul pentru energie, Paolo Gentiloni, a declarat sâmbătă că măsurile adiţionale nu vor afecta sectorul energetic.

Genocidul de la Bucha

Duminică, Parchetul ucrainean a anunțat că trupurile neînsuflețite a peste 400 de civili au fost descoperite la Bucha, în zona metropolitană a capitalei ucrainene, după retragerea trupelor rusești. Bucha va rămâne în memoria tuturor drept scena unui masacru, sute de localnici fiind, pur și simplu, executați de forțele ruse aflate în retragere, iar președintele Volodimir Zelenski spune că este vorba despre un genocid comandat într-un război de anihilare. Imaginile din satelit arată că rușii ar fi pregătit o groapă comună în Bucha încă din data de 10 martie. Oficialitățile de la Kiev au transmis că, în vederea clarificării crimelor, se va purcede la autopsierea cadavrelor.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a transmis că nu poate face deocamdată niciun comentariu cu privire la cauze și circumstanțe.

Rusia a negat că forțele sale sunt responsabile pentru moartea civililor din orașul Bucha și a declarat că Ucraina a înscenat un spectacol pentru presa occidentală.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a plusat și a invitat-o pe fosta cancelară germană, Angela Merkel, să se deplaseze în orașul Bucha alături de fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, pentru a-și face o imagine despre politica lor față de Rusia. 

                               sursă foto: bundestag.de/ Xander Heinl / photothek