COVID-19: Gafă de proporții în Germania! Rămâne sau nu în vigoare carantina? 

Dacă, inițial, ministrul Sănătăţii, Karl Lauterbach, a declarat că Germania nu va mai impune carantină obligatorie persoanelor infectate cu coronavirus de la 1 Mai, acesta a revenit miercuri asupra declarației, admițând că „a greșit”, informează thelocal.de.

Izolarea rămâne „recomandată”, susținea cu câteva zile în urmă oficialul german, adăugând că de luna viitoare devine un act voluntar.

Azi, Karl Lauterbach a revenit asupra ideii, motivând că încetarea obligativității izolării în urma infectării cu coronavirus de către autoritățile sanitare în favoarea oamenilor care o fac în mod voluntar, ar fi greșită.

„Aici am făcut o greșeală. Poate că ar ușura sarcina birourilor de sănătate. Dar semnalul este greșit și dăunător!”, a mai spus ministrul sănătății, continuând: „Covid nu este o simplă răceală”.

Prin urmare, trebuie să existe o izolare suplimentară după infecție, comandată și controlată de autoritățile sanitare.

Totul contrastează cu declarațiile inițiale ale lui Karl Lauterbach de pe Tweeter, care susținea că regulile actuale de carantină funcționează, dar nu mai sunt necesare pe termen lung. Singurele excepții de la eliminarea  carantinei de la 1 Mai ar fi fost reprezentate de angajații instituțiilor medicale, care urmau să continue să se izoleze timp de cinci zile dacă se infectau. Conform planului, o condiție prealabilă pentru revenirea la muncă ar fi fost o îmbunătățire clară a simptomelor bolii și un rezultat negativ de la un test rapid sau PCR efectuat nu mai devreme de ziua a cincea după ce infecția a fost detectată. Dacă personalul medico-sanitar intra în contact cu persoane infectate cu SARS-CoV2, acesta urma să fie testat zilnic până în ziua a cincea inclusiv, înainte de a începe să lucreze din nou.

Același lucru s-ar fi aplicat și pentru contactele pacienților cu Covid, cu  „recomandarea urgentă” de a reduce contactele în mod independent – ​​în special cu persoanele care aparțin grupelor de risc, urmând să facă zilnic autotestări sau teste antigene.

Momentan, pentru populația germană, perioada de carantină este de 10 zile, cu opțiunea de scurtare în urma unui test Covid negativ efectuat în a șaptea zi.

Lauterbach mai susținea că este deja dificil pentru autoritățile sanitare germane să controleze perioadele de izolare și carantină.

„Munca este aproape doar documentație birocratică (și) nu are nicio influență asupra numărului de cazuri”, a spus el. „De aceea, responsabilitatea personală este suficientă aici. Ceea ce ajută sunt măștile și vaccinurile.” De altfel, dintr-un sondaj efectuat recent, reiese că majoritatea germanilor vor continua să le poarte la cumpărături, potrivit propriilor declarații.

Motivul relaxării carantinei în Germania ar fi venit pe fondul ideii că, deși actualul val Omicron se prezintă cu multe infecții, acestea sunt în mare parte ușoare, mai degrabă decât să provoace boli grave, cum ar fi variantele anterioare de Covid.

Modificarea regulilor de carantină ar fi avut, de asemenea, scopul de a preveni absențele în masă ale personalului în cazul ratelor ridicate de infectare. Modificările aveau la bază o propunere susținută și de Institutul Robert Koch (RKI).

Ministrul Sănătății din Bavaria, Klaus Holetschek (CSU), susținea și el această mișcare a eliminării carantinei de la 1 Mai, vorbind despre un alt pas către responsabilitatea personală în pandemie, mai degrabă decât ordinele statului. „Facem apel la oameni să fie conștienți de această responsabilitate”, declara el.

Dar evidenția întrebări importante ce trebuiau clarificate, referitoare la pierderea de venituri sau a concediului medical.

La rândul său, ministrul Sănătății din Saxonia-Anhalt, Petra Grimm-Benne (SPD), declara că schimbarea planificată a strategiei de carantină și reglementări de izolare către o mai mare responsabilitate personală este justificabilă.

Cine se opunea eliminării?

De la bun început, asociațiile pentru protecția pacienților au criticat mișcarea anunțată inițial de autorități. Eugen Brysch, președintele Fundației Germane pentru Protecția Pacienților, a declarat că grupurile de risc vor fi afectate.

„Mesajul de la miniștrii sănătății cu greu ar putea fi mai ambivalent”, a spus el. „Pe de o parte, avertismentul despre virus – pe de altă parte, minimizarea infecției, care este mai contagioasă ca niciodată”, a spus el. Pentru grupurile cu risc ridicat „devine din ce în ce mai periculos”, avertiza Brysch.

De asemenea, și epidemiologul Hajo Zeeb a cerut ca ordinul de carantină să rămână în vigoare. „Dacă o persoană are simptome, ar trebui să aștepte declanșarea infecției cu Covid acasă în loc să infecteze mai mulți oameni”, a spus Zeeb pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland.

Dacă, inițial, ministrul Sănătăţii, Karl Lauterbach, a declarat că Germania nu va mai impune carantină obligatorie persoanelor infectate cu coronavirus de la 1 Mai, acesta a revenit miercuri asupra declarației, admițând că „a greșit”, informează thelocal.de.

Izolarea rămâne „recomandată”, susținea cu câteva zile în urmă oficialul german, adăugând că de luna viitoare devine un act voluntar.

Azi, Karl Lauterbach a revenit asupra ideii, motivând că încetarea obligativității izolării în urma infectării cu coronavirus de către autoritățile sanitare în favoarea oamenilor care o fac în mod voluntar, ar fi greșită.

„Aici am făcut o greșeală. Poate că ar ușura sarcina birourilor de sănătate. Dar semnalul este greșit și dăunător!”, a mai spus ministrul sănătății, continuând: „Covid nu este o simplă răceală”.

Prin urmare, trebuie să existe o izolare suplimentară după infecție, comandată și controlată de autoritățile sanitare.

Totul contrastează cu declarațiile inițiale ale lui Karl Lauterbach de pe Tweeter, care susținea că regulile actuale de carantină funcționează, dar nu mai sunt necesare pe termen lung. Singurele excepții de la eliminarea  carantinei de la 1 Mai ar fi fost reprezentate de angajații instituțiilor medicale, care urmau să continue să se izoleze timp de cinci zile dacă se infectau. Conform planului, o condiție prealabilă pentru revenirea la muncă ar fi fost o îmbunătățire clară a simptomelor bolii și un rezultat negativ de la un test rapid sau PCR efectuat nu mai devreme de ziua a cincea după ce infecția a fost detectată. Dacă personalul medico-sanitar intra în contact cu persoane infectate cu SARS-CoV2, acesta urma să fie testat zilnic până în ziua a cincea inclusiv, înainte de a începe să lucreze din nou.

Același lucru s-ar fi aplicat și pentru contactele pacienților cu Covid, cu  „recomandarea urgentă” de a reduce contactele în mod independent – ​​în special cu persoanele care aparțin grupelor de risc, urmând să facă zilnic autotestări sau teste antigene.

Momentan, pentru populația germană, perioada de carantină este de 10 zile, cu opțiunea de scurtare în urma unui test Covid negativ efectuat în a șaptea zi.

Lauterbach mai susținea că este deja dificil pentru autoritățile sanitare germane să controleze perioadele de izolare și carantină.

„Munca este aproape doar documentație birocratică (și) nu are nicio influență asupra numărului de cazuri”, a spus el. „De aceea, responsabilitatea personală este suficientă aici. Ceea ce ajută sunt măștile și vaccinurile.” De altfel, dintr-un sondaj efectuat recent, reiese că majoritatea germanilor vor continua să le poarte la cumpărături, potrivit propriilor declarații.

Motivul relaxării carantinei în Germania ar fi venit pe fondul ideii că, deși actualul val Omicron se prezintă cu multe infecții, acestea sunt în mare parte ușoare, mai degrabă decât să provoace boli grave, cum ar fi variantele anterioare de Covid.

Modificarea regulilor de carantină ar fi avut, de asemenea, scopul de a preveni absențele în masă ale personalului în cazul ratelor ridicate de infectare. Modificările aveau la bază o propunere susținută și de Institutul Robert Koch (RKI).

Ministrul Sănătății din Bavaria, Klaus Holetschek (CSU), susținea și el această mișcare a eliminării carantinei de la 1 Mai, vorbind despre un alt pas către responsabilitatea personală în pandemie, mai degrabă decât ordinele statului. „Facem apel la oameni să fie conștienți de această responsabilitate”, declara el.

Dar evidenția întrebări importante ce trebuiau clarificate, referitoare la pierderea de venituri sau a concediului medical.

La rândul său, ministrul Sănătății din Saxonia-Anhalt, Petra Grimm-Benne (SPD), declara că schimbarea planificată a strategiei de carantină și reglementări de izolare către o mai mare responsabilitate personală este justificabilă.

Cine se opunea eliminării?

De la bun început, asociațiile pentru protecția pacienților au criticat mișcarea anunțată inițial de autorități. Eugen Brysch, președintele Fundației Germane pentru Protecția Pacienților, a declarat că grupurile de risc vor fi afectate.

„Mesajul de la miniștrii sănătății cu greu ar putea fi mai ambivalent”, a spus el. „Pe de o parte, avertismentul despre virus – pe de altă parte, minimizarea infecției, care este mai contagioasă ca niciodată”, a spus el. Pentru grupurile cu risc ridicat „devine din ce în ce mai periculos”, avertiza Brysch.

De asemenea, și epidemiologul Hajo Zeeb a cerut ca ordinul de carantină să rămână în vigoare. „Dacă o persoană are simptome, ar trebui să aștepte declanșarea infecției cu Covid acasă în loc să infecteze mai mulți oameni”, a spus Zeeb pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland.

 (Comentarii: 0)

Articole pe aceeasi tema:

Articole pe aceeasi tema: