• Începând de azi, 11 iulie, gigantul rus Gazprom oprește livrările prin gazoductul Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, invocând efectuarea unor lucrări de revizie. Acestea ar urma să dureze zece zile, până pe 21 iulie, însă oficialii nemți se tem că aprovizionarea cu gaze ruseşti ar putea să nu fie restabilită, având în vedere că războiul Rusiei împotriva Ucrainei e în continuă desfășurare.

Operatorul de la Moscova a prevăzut un termen de 10 zile de suspendare a fluxului de gaze prin Nord Stream 1, anunţând planuri de verificare şi reparare sau recalibrare a sursei de alimentare, a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor şi a scurgerilor de gaze, precum şi a anumitor valve dacă este necesar, împreună cu actualizări de software. Lucrări de mentenanţă similare au durat între 10 şi 14 zile în trecut şi nu au fost întotdeauna finalizate la termenul stabilit, notează presa germană.

Astfel, Germania şi odată cu ea şi Europa intră luni într-o perioadă de mare incertitudine cu privire la continuarea importurilor lor de gaze ruseşti, puternic diminuate în ultimele săptămâni. Gazprom şi-a redus deja semnificativ volumele livrate prin conducta Nord Stream 1, care se întinde pe 1.200 de kilometri, Moscova atribuind întârzierile sancţiunilor impuse de Occident, argument respins de cancelarul german Olaf Scholz, notează DPA.

 „Ne confruntăm cu o situaţie inedită, totul este posibil", a recunoscut în weekend vicecancelarul german Robert Habeck la postul public de radio. „Este posibil ca gazul să curgă din nou, chiar într-o cantitate mai mare decât înainte. Este posibil, însă, să nu mai vină deloc şi trebuie să ne pregătim ca întotdeauna pentru ce e mai rău", a adăugat acesta.

• Canada va returna Germaniei turbinele ruseşti reparate necesare pentru mentenanţa gazoductului Nord Stream 1, a comunicat sâmbătă ministrul canadian al resurselor naturale. Guvernul german se afla de mai multe săptămâni „în contacte intense” cu Ottawa pentru a obţine returnarea acestor echipamente în Europa în pofida sancţiunilor aplicate Rusiei.

Ucraina s-a opus returnării acestor turbine către Gazprom, spunând că gazoductele de pe teritoriul său pot transporta un volum suficient de gaz spre Germania pentru a compensa scăderea livrărilor prin Nord Stream 1. De asemenea, expedierea acesteia în Rusia ar constitui o încălcare a sancţiunilor impuse Moscovei. „Nu trebuie să cedăm şantajului Kremlinului”, a declarat un oficial ucrainean.

• Ministrul german de Finanțe, Christian Linder, blochează o tranșă financiară de 9 miliarde de euro către Ucraina de la Uniunea Europeană, iar până acum oficialul a fost de acord să plătească doar 1 miliard de euro, informează reuters.com, citând surse. Oficialul german se opune alocării de fonduri Ucrainei prin datoria comună europeană, așa cum a fost cazul în timpul pandemiei de COVID-19. Totodată, guvernul ucrainean a anunțat în mai multe rânduri că deficitul bugetar lunar este de 5 miliarde de dolari, iar aceste fonduri au fost solicitate de la parteneri. Linder își motivează poziția prin faptul că, în septembrie, Ucraina riscă să nu plătească 900 de milioane de euro din datoria externă.
• Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis prin decret, sâmbătă, cinci ambasadori, printre care şi pe cel în Germania, Andrij Melnyk, autorul unor declaraţii deplasate și deloc diplomatice, despre care GermaniaMea.ro a scris în repetate rânduri. Zelenski le ceruse diplomaţilor ucraineni să obţină sprijin internaţional şi ajutor militar pentru Ucraina. Documentul nu precizează motivele acestor demiteri şi nu se ştie dacă diplomaţii respectivi vor fi numiţi în alte posturi, informează Reuters. Recent, Melnik a fost criticat pentru o declaraţie controversată în care îi luase apărarea liderului naţionalist ucrainean Stepan Bandera, care a condus un grup vinovat de epurare etnică şi masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ziarele germane „Bild” şi „Süddeutsche Zeitung” au relatat că Melnik ar urma să fie mutat sediul central al MAE ucrainean.
• Rusia a blocat site-ul web al cotidianului german Die Welt după ce acesta a fost adăugat la o listă tot mai mare de site-uri interzise de către autoritatea de reglementare, au informat duminică agențiile de presă ruse, citate de TheLocal.de. Accesul a fost interzis utilizatorilor după o solicitare a procurorului, iar jurnaliștii AFP nu au putut accesa site-ul de pe smartphone-urile și computerele lor.

De la începutul operațiunii militare rusești în Ucraina, ziarul german a publicat conținut în limba rusă, deoarece majoritatea informațiilor independente au fost suprimate în Rusia. De asemenea, pentru o scurtă perioadă a angajat-o pe jurnalista rusă Maria Ovsiannikova, care a devenit faimoasă la mijlocul lunii martie ținând în mâini un panou care spunea „Nu războiului” în direct la televizor.

• Relația germano-ucraineană pare tot mai tensionată, mai ales după scandalul în jurul călătoriei anulate a lui Frank-Walter Steinmeier la Kiev, despre care GermaniaMea.ro a scris AICI. Se pare că a afectat relația dintre președintele federal și șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski mai mult decât se știa până acum, susține DW.com. Conform publicației „Der Spiegel“, într-o primă convorbire telefonică directă după afrontul adus părții germane, Steinmeier l-ar fi confruntat pe Zelenski și i-ar fi cerut clarificări în repetate rânduri. La explicațiile președintelui ucrainean, care s-ar fi apărat susținând că n-a știut nimic legat de acest subiect, omologul său german s-ar fi înfuriat.
• Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a declarat că dorește să mențină contactul cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor pentru ca acesta să rupă relația de prietenie din cauza războiului purtat de Moscova în Ucraina. Schroeder a declarat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, în comentariul publicate pe 10 iulie, că nu va renunța la „oportunitățile de discuții cu președintele Putin”. Schroeder a precizat că, în opinia sa, Ucraina este de vină pentru faptul că negocierile au eșuat până acum. Fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, Schroeder, după ce a părăsit funcția, a fost numit președinte al consiliului de administrație al gigantului petrolier rus de stat Rosneft. El a demisionat din funcția de la Rosneft în luna mai.