Populația din Germania a devenit mai tolerantă cu refugiații și migranții, începând cu anul crucial 2015. Dar, cel mai recent studiu al Fundației Bertelsmann, arată că nemții rămân precauți.

Christian Osterhaus știe prea bine ce înseamnă termenul Willkommenskultur („cultură de bun venit”): când sute de mii de oameni care căutau protecție au ajuns în Germania, în 2015, el a fost unul dintre primii co-fondatori ai unei organizații locale de ajutor pentru refugiați.

„Nu am vrut să repetăm ​​greșelile trecutului”, spune el pentru DW.com. Întâmpinându-i pe refugiați, el și echipa sa au vrut să arate „că nu mai excludem oamenii din nou”. Cu aproximativ 30 de colegi de campanie, Osterhaus s-a implicat la Bonn în toamna anului 2015. Grupul a îngrijit 40 până la 50 de refugiați, majoritatea venind din Siria.

Osterhaus a fost unul dintre sutele de mii de oameni din Germania care și-au propus să-i ajute pe cei care fug de războiul civil din Siria și din alte țări și să-i ajute să-i integreze în societatea germană. „Am vrut să le oferim acestor oameni o nouă casă”, spune Osterhaus privind în urmă.

Efortul special de integrare a devenit cunoscut drept cultura de bun-venit a Germaniei. Dar în 2015 și 2016, mulți oameni au înțeles prea puțin această atitudine. Nu au vrut să primească refugiați și migranți. Mișcarea de protest xenofobă a dat naștere partidului populist de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Beneficiile migrației

În studiul său reprezentativ „Willkommenskultur zwischen Stabilität und Aufbruch” (Cultura de bun venit - între stabilitate și părăsire), fundația nonprofit Bertelsmann a analizat acum mai atent schimbările în atitudinea germanilor și a identificat o tendință: germanii sunt mai optimiști în ceea ce privește migrația și imigrația decât au fost acum câțiva ani.

„În esență, sondajul nostru arată că scepticismul față de imigrație este încă larg răspândit în Germania, dar a scăzut continuu în ultimii ani”, spune Ulrike Wieland, coautor al studiului: „Mai mulți oameni văd acum potențialele beneficii ale migrației; în special pentru economie. Când vine vorba de percepția integrării, constatăm că mai mulți respondenți decât în ​​anii precedenți consideră inegalitatea de șanse și discriminarea ca obstacole semnificative, care împiedică integrarea indivizilor.”

Fundația Bertelsmann desfășoară sondaje reprezentative din 2012. La început, cercetătorii și-au propus să stabilească ce simțeau germanii cu privire la imigrarea muncitorilor calificați. Dar ca răspuns la afluxul unui număr mare de refugiați în 2015-2016, cercetătorii au dorit să evalueze atitudinile față de acești oameni.

În ceea ce privește efectele pe termen lung ale imigrației, evaluările pozitive și negative se echilibrează aproximativ. Dar dezbaterea asupra refugiaților a înclinat oarecum balanța.

Astăzi, mulți văd imigrația ca pe o modalitate de a ajuta la rezolvarea problemelor demografice și economice ale Germaniei. De exemplu, doi din trei respondenți consideră că imigrația ajută la echilibrarea unei societăți în vârstă, mai mult de jumătate dintre cei chestionați au spus că ar putea compensa, de asemenea, deficitul permanent de muncitori calificați, iar jumătate dintre toți respondenții se așteaptă ca imigranții să genereze venituri suplimentare pentru fondul de pensii al Germaniei.

Însă mulți respondenți rămân sceptici: 67% spun că imigranții pun o povară suplimentară asupra statului bunăstării, 66% spun că își fac griji cu privire la izbucnirea conflictelor între persoanele născute și crescute în Germania și imigranți, iar mulți respondenți se tem că școlile se confruntă cu probleme majore de integrare a elevilor imigranți.

Integrare prin muncă vs. protecție

Dar există o diferențiere importantă de făcut: imigranții calificați care caută un loc de muncă sau oportunități academice sunt mai acceptați (71%) decât refugiații care caută în primul rând protecție (59%).

Oamenii de origine imigrantă sunt subreprezentați în politica, managementul corporativ și mass-media din Germania. Respondenții văd cunoștințele de limba germană ca o condiție esențială pentru integrare. Însă mulți dintre ei cred, de asemenea, că legislația trebuie schimbată pentru a combate inegalitatea existentă atunci când vine vorba de găsirea unei locuințe, în relațiile cu autoritățile sau școlile.

Noul guvern de coaliție al social-democraților de centru-stânga (SPD), al Verzilor ecologiști și al Liber-democraților neoliberali (FDP) a precizat deja că dorește să se concentreze mai mult pe integrare. De exemplu, ei intenționează să se asigure că până și solicitanților de azil respinși li se oferă posibilitatea de a rămâne permanent în Germania dacă au învățat limba germană și și-au găsit de lucru pentru a câștiga un venit suficient. Reîntregirea familiei urmează să fie extinsă la toți refugiații și va deveni mai ușor să obțină naționalitatea germană.