Conform legislației UE, cetățenii țărilor membre ar trebui să aibă acces egal pe piața muncii din Germania ca și cei care dețin un pașaport german.
Potrivit studiului, fie că sunt „cu un nivel scăzut de calificare” sau „cu înaltă calificare”, cetățenii UE din afara Germaniei care și-au pierdut locul de muncă și solicită ajutor de șomaj se trezesc, adesea, că le sunt respinse cererile. Cercetătorul Dr. Nora Ratzmann a sugerat că discriminarea este probabil o consecință a suprasolicitării și lipsei de personal din cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă din Germania.
„De cele mai multe ori nu există intenția de discriminare față de cetățenii UE atunci când aceștia sunt dezavantajați”, a declarat Ratzmann pentru publicația germană MiGAZIN.
Pentru cercetarea sa, Ratzmann a realizat 103 interviuri cu persoane din țările UE care locuiesc în Germania din 2004. După ce a vorbit cu angajații agențiilor de ocupare a forței de muncă și ai centrelor de consiliere socială, Ratzmann a concluzionat că, deoarece cetățenii UE, care nu sunt germani, au adesea cazuri mai complexe când vine vorba de solicitarea de beneficii de securitate socială, „împrejurările în care [acești angajați] lucrează pot duce la discriminarea cetățenilor Uniunii”.
Studiul publicat de către DeZIM a mai arătat că mulți angajați ai agențiilor pentru ocuparea forței de muncă vor comunica exclusiv în limba germană, ceea ce înseamnă că solicitanții care nu vorbesc suficient de bine limba lui Goethe pentru a întreține o conversație în interacțiunile, adesea copleșitoare, cu angajații acestor centre sunt susceptibile de a fi discriminați.
Studiul lui Ratzmann subliniază că acest lucru subminează principiul fundamental al sistemului german de securitate socială de a trata solicitanții în mod egal, dacă cererile sunt respinse direct sau indirect din cauza nivelului lor de vorbire a limbii germane.
În aceste circumstanțe, este posibil ca solicitanții să caute ajutor în sânul familiei sau al prietenilor care cunosc limba. Dar puțini știu că există centre de consiliere socială disponibile pentru a-i ghida în tot acest proces, lăsând toți solicitanții care nu sunt germani și mai dezavantajați.
„Migranții din țările UE ar trebui să fie mai bine informați cu privire la drepturile, responsabilitățile și detaliile birocrației germane”, a declarat dr. Sabrina Zajak de la institutul DeZIM pentru MiGAZIN.
Desigur, condițiile de muncă prelungite ale personalului și reticența de a reforma activitatea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă nu îi dezavantajează doar pe candidații din UE, ci pe toți oamenii care nu sunt germani și care interacționează cu serviciile din țara lor de origine.
Comentarii