Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să-l primească la Kiev pe președintele Germaniei, într-o vizită pe care Frank-Walter Steinmeier (foto) urma s-o facă azi, alături de președinții țărilor baltice (din Estonia, Lituania și Letonia), „pentru a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană cu Ucraina”, scrie dw.com.

Motivul? Legăturile strânse ale oficialului neamț cu Rusia, în special cu Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe. De altfel, Steinmeier, fost ministru de Externe la rândul său, este considerat arhitectul politicii favorabile a Berlinului în relația cu Moscova, mai ales că el a fost și un mare susținător al controversatului gazoduct Nord Stream 2.

„Eram pregătit să fac asta. Dar se pare, trebuie să iau notă, că acest lucru nu a fost dorit la Kiev”, a declarat Steinmeier. Acesta urma să fie însoțit de o delegație guvernamentală germană la nivel înalt, prima călătorie de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. Pe surse, întâlnirea a trei politicieni de top cu membri ai parlamentului ucrainean ar fi avut loc, dar niciunul din cei implicați nu a vrut să ofere detalii suplimentare „din motive de securitate”. De precizat că, oficialii germani care au vizitat Ucraina marți sunt toți în favoarea livrării de arme grele în Ucraina.

Zelenski nu dorește să se întâlnească cu Steinmeier la Kiev „în acest moment”, dar ceilalți politicieni din UE ar putea veni. În schimb, oficialii ucraineni l-au invitat pe cancelarul german Olaf Scholz în Ucraina.

„Am comunicat faptul că președintele meu şi guvernul ar fi foarte fericiți dacă Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, ar vizita Kievul”, a declarat marți seara ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnyk pentru ProSieben şi SAT.1, subliniind, astfel, faptul că prezența preşedintelui Steinmeier, ar avea mai mult un rol ceremonial, cu autoritate morală. Mișcarea împotriva lui Steinmeier a fost văzută pe scară largă ca un afront diplomatic în Germania.

Consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovych a declarat miercuri televiziunii publice germane că nu a fost intenția lui Zelensky să jignească Berlinul.

„Cred că argumentul principal a fost altul – președintele nostru se așteaptă de la cancelar pentru ca el (Scholz) să poată lua decizii practice directe, inclusiv livrările de arme”, a spus el pentru postul ZDF.

În urma vizitelor efectuate de alți lideri în ultimele zile în Ucraina, inclusiv prim-ministrul britanic Boris Johnson și șefa UE Ursula von der Leyen, criticii s-au întrebat de ce Scholz însuși nu face călătoria. Vizita cancelarului german ar trebui, în viziunea ucraineană, să se concentreze asupra modului în care Germania poate ajuta Kievul cu arme grele în lupta împotriva Rusiei.

În timp ce Johnson „mergea cot la cot cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky la Kiev” sâmbătă, „Scholz făcea cu mâna la un miting de campanie electorală la Lübeck” înainte de un viitor vot regional, a menționat cotidianul Bild, citat de thelocal.de.

„Mi-aș dori ca al nostru cancelar să urmeze (exemplul celorlalți lideri) și să-și facă o idee despre situația de pe teren”, a spus expertul conservator în politică externă Roderich Kiesewetter.

În funcția de cancelar din decembrie, Scholz a fost adesea ironizat pentru comportamentul său taciturn și cândva a fost supranumit „Scholzomat” pentru discursurile sale plictisitoare și robotizate.

Germania a fost reticentă din motive istorice în a trimite arme în Ucraina, dar acum a trimis arme antitanc, lansatoare de rachete și rachete sol-aer ca răspuns la invazia rusă. Cu toate acestea, Melnyk a declarat săptămâna trecută la radio Deutschlandfunk că dorește ca Scholz să meargă mai departe, furnizând „arme grele, tancuri, vehicule blindate, sisteme de artilerie, lansatoare de rachete multiple”.

Germania aproape că și-a epuizat capacitatea de a furniza Ucrainei arme din rezervele armatei sale, dar lucrează la livrări directe din industria armamentului, a declarat ministrul Apărării Christine Lambrecht la finele săptămânii trecute. Ucraina a primit oferte de tancuri de la Rheinmetall, precum și de la alte companii, inclusiv grupul de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), potrivit rapoartelor presei.