O controversă a izbucnit zilele acestea în Germania după ce cancelarul Olaf Scholz a sugerat că sindicatele și angajatorii ar trebui să convină asupra unei plăți unice pentru a proteja angajații de inflația în creștere, în detrimentul unor majorări constante ale salariilor, informează iamexpat.de, citând surse din interiorul discuțiilor. Ideea a fost respinsă nu numai de sindicate, ci și de economiști de frunte și de membri ai guvernului lui Scholz.

Ideea a fost lansată înainte de o întâlnire programată săptămâna viitoare, respectiv pe 4 iulie, între Scholz și reprezentanții sindicatelor și angajatorilor din Germania.

În condițiile în care inflația atinge în prezent 7,9%, Scholz este îngrijorat că sindicatele vor răspunde prin negocierea unor creșteri semnificative ale salariilor, creând astfel un efect de spirală care ar putea alimenta inflația prin creșterea costului forței de muncă și determinând companiile să-și majoreze din nou prețurile.

Pentru a combate acest lucru și a încerca să țină rata inflației sub control, Scholz intenționează să propună ideea unei plăți unice sau a unui bonus în loc de o creștere a salariului. Pentru ca ideea să pară mai atrăgătoare, plata ar fi scutită de impozitare.

Potrivit publicației RND, guvernul oferă ca exemplu un contract colectiv în industria chimică. În aprilie, angajatorii și sindicatele au convenit asupra unei plăți unice de 1.400 de euro ca soluție intermediară și au amânat negocierile salariale ulterioare până în octombrie.

Partidul SPD susține că o astfel de plată ar ajuta semnificativ ca populația activă să nu resimtă atât de grav creșterea costului vieții, contribuind, de asemenea, la stoparea scumpirii continue a prețurilor. Încă nu este clar cum îi va afecta propunerea lui Scholz pe angajații care nu sunt acoperiți de contractele colective de muncă sau antreprenorii și liber-profesioniștii. Cu toate acestea, întrucât doar 43% dintre angajați sunt încă plătiți conform contractului colectiv, sunt încă necesare soluții separate pentru angajații care nu sunt legați de un contract colectiv și pensionarii cu pensie mică. La „Acțiunea concertată” din 4 iulie, guvernul, împreună cu reprezentanți de vârf ai angajaților și angajatorilor, dorește să discute despre modul în care evoluția prețurilor poate fi ținută sub control. Modelul istoric al inițiativei datează din anii 1960. La acea vreme, sindicatele promiseseră că vor plafona majorările salariale, în schimb statul susținea economia.

Cine se opune?

Ideea a fost deja întâmpinată cu critici pe scară largă, inclusiv din partea propriilor parteneri de coaliție ai lui Scholz, Verzii.

„Trebuie să se răspundă de ce oamenii cu venituri foarte mari sau din companii care realizează profituri bune ar trebui să primească sprijin de la stat”, a spus vicepreședintele grupului parlamentar Andreas Audretsch.

De asemenea, mai multe sindicate au respins propunerea, argumentând că negocierea colectivă ar trebui să rămână liberă de intervenția politică. Șeful Ver.di, Frank Werneke, a declarat într-un interviu pentru Bayerische Rundfunk că nu s-a gândit prea mult la idee:

„Trebuie să ne asigurăm că aceste prețuri în creștere permanentă sunt, de asemenea, transformate în creșteri salariale colective permanent”. Declarații similare au făcut și reprezentanții IG Metall și sindicatul care reprezintă poliția germană.

Parcă pentru a pune și mai multă sare pe rană, unii dintre cei mai importanți economiști ai Germaniei au sugerat că plata unică, chiar și neimpozitată, nu ar avea neapărat efectul dorit. Clemens Fuest de la Institutul ifo din Munchen a spus că intervenția directă în negocierile colective este un aspect dificil de parcurs:

„Există riscul ca acest lucru să ducă la efecte care vor dezechilibra puternic nivelul dintre venituri și prețuri, iar cererile privind majorările salariale nu vor fi deloc mici... Totul ar putea, din contră, să alimenteze inflația”, a spus acesta.

La rândul său, președintele Institutului German de Cercetări Economice, Marcel Fratzscher, a declarat pentru Augsburger Allgemeine că „sprijinul unic va ajuta doar pe termen scurt, dar nu va ajuta oamenii cu venituri mici pe termen lung”. El a spus că salariile mai mari și indemnizațiile privind asigurările sociale sunt singura modalitate durabilă de a oferi sprijin.