În primul său interviu de când a părăsit prim-planul vieții politice, fostul cancelar german și-a apărat politica față de Rusia și a spus că nu se învinovățește pentru situația actuală din Ucraina. Cu toate acestea, ea a subliniat că nu există nicio justificare pentru “dispreţul brutal” al Rusiei faţă de dreptul internaţional atunci când a lansat invazia în Ucraina.

„Atacul asupra Ucrainei a fost o mare greşeală din partea Rusiei şi o încălcare obiectivă a tuturor regulilor dreptului internaţional şi a tot ceea ce ne permite să trăim împreună în pace în Europa”, a declarat Merkel recent în interviul acordat jurnalistului german Alexander Osang, potrivit DW.com. „Dacă trecem prin secole şi spunem ce bucată de teritoriu aparţine cui, atunci vom avea doar război, iar acest lucru este absolut inacceptabil”, a adăugat ea.

Merkel a declarat că nu are de ce să-și ceară scuze pentru politica pe care a avut-o de-a lungul timpului în relația cu Putin și, de asemenea, nu îşi reproşează că “nu a încercat suficient de mult” să împiedice acţiunile Rusiei în anii care au precedat invazia din 24 februarie.

″În cele din urmă, Ucraina este un ostatic geopolitic al Occidentului. Ura lui Putin, ostilitatea lui Putin este împotriva modelului occidental. Ostilitatea lui Putin este împotriva modelului democratic occidental”, a mai adăugat Merkel.

„Vrea să distrugă Europa”, a avertizat ea, în timpul interviului de pe scena unui mare teatru din Berlin. „Este foarte important ca Uniunea Europeană să rămână unită acum”, a spus ea, cerând sprijin pentru deciziile succesorului ei. Puterea a fost „singura limbă pe care Putin o înțelege”, a adăugat ea.

Merkel își asumă blocarea aderării Ucrainei la NATO

De asemenea, fostul cancelar s-a declarat convins că orice plan de a face din Ucraina un candidat la aderarea la NATO în timpul mandatului său ar fi fost echivalent cu o declaraţie de război, din perspectiva lui Putin. În acest fel ea îşi apără refuzul, din 2008, de a angaja procesul primirii Ucrainei în NATO. Acest răspuns vinde după ce preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a criticat, într-o înregistrare video, duminică seara, ”refuzul ascuns”, de acum 14 ani, al NATO de a primi Ucraina ca membru, ”din cauza fricii absurde a anumitor conducători politici faţă de” Moscova.

Revenind la Merkel, aceasta a mai spus că liderul de la Kiev este “incredibil de curajos în lupta sa împotriva corupţiei”, dar “la acea vreme Ucraina era o ţară dominată de oligarhi”, ceea ce ar fi împiedicat-o să adere la NATO. Ea şi-a arătat, de asemenea, respectul pentru “voinţa” de luptă a lui Zelenski.

”Răspunsul său la oferta de a putea părăsi ţara - Nu am nevoie de o plimbare, am nevoie de arme - a fost foarte clar şi, de asemenea, mi-a inspirat cu adevărat respect”, a mai spus Merkel.

În replică, Mykhailo Podolyak, consilierul prezidențial ucrainean, reacționează la declarațiile fostului cancelar german Angela Merkel, criticând-o pentru că a adâncit dependența Europei de energia rusească.

"Dacă cancelarul Merkel a știut dintotdeauna că Rusia plănuiește un război și scopul lui Putin este să distrugă UE, atunci de ce (Germania) ar construi Nord Stream 2?", a scris el pe Twitter, potrivit The Guardian.

Sub mandatul de 16 ani al Angelei Merkel, Germania a devenit extrem de dependentă de importurile rusești de energie, iar fostul cancelar a atras critici pentru susținerea sa pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care urma să dubleze livrările de gaze rusești către Germania.

„De ce Germania trebuie să repare această greșeală acum?", s-a mai întrebat consilierul liderului de la Kiev.

Gazoductul Nord Stream 2, menit să dubleze capacitatea de aprovizionare a Germaniei cu gaz rusesc, a fost, în final, suspendat după declanşarea agresiunii ruse asupra Ucrainei, fără a fi dat în exploatare. Germania a practicat multă vreme o politică a mâinii întinse spre Rusia, urmând ideea conform căreia comerţul ar induce o democratizare progresivă a acestei ţări.

La rândul său, aflat într-o vizită în Lituania, actualul cancelar german, Olaf Scholz, a spus că discuțiile sale telefonice cu Vladimir Putin au scopul să-i reamintească președintelui rus că războiul pe care l-a declanșat nu va reuși. Acesta a insistat că este important ca Putin să înțeleagă că nici Ucraina și nici aliații ei nu vor accepta o „pace forțată”.

Olaf Scholz a fost criticat constant pentru că a continuat să comunice cu președintele rus, în ciuda numeroaselor crime de război comise de forțele armate ale Moscovei în Ucraina.

                                                                            sursă foto: bundeskanzler.de