Într-un discurs public susținut luni la Praga, în cadrul unei întâlniri a liderilor Uniunii Europene, cancelarul german Olaf Scholz a arătat că România, Bulgaria și Croaţia îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen.

„Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase” şi afirmă că „Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline”. „Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline”, promite cancelarul.

Schimbarea atitudinii Berlinului este extrem de importantă, deoarece de ani buni Germania, alături de Olanda, a fost principalul opozant aderării României la Spațiul Schengen, în timp ce Franța – care inițial a avut aceeași poziție – a devenit un susținător al accederii României.

Atât Germania, cât și Olanda au utilizat Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justiție (MCV), sub monitorizarea căruia se află România, pentru a-și justifica reticențele față de deschiderea Schengen.

De ce e importantă aderarea la Spațiul Schengen? Prin această aderare, cetățenii români și transportatorii de mărfuri nu vor mai fi nevoiță să treacă prin procedura verificării de la granițele cu statele membre în Schengen, ceea ce va duce la scurtarea semnificativă a timpilor de așteptare în frontieră.

Spre exemplu, dacă și România și Bulgaria intră în Schengen, drumul până în Grecia nu va mai fi marcat de lungile așteptări de la vama româno-bulgară și vama bulgaro-elenă.

Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). O decizie în acest sens trebuie luată după ce un corp de experți UE verifică, pe teren, respectarea de către România a condițiilor tehnice, adică funcționarea mecanismelor din cadrul punctelor de trecere a frontierelor, funcționarea sistemelor informatice, cooperarea cu celelalte state membre etc.

Consiliul JAI are programate două reuniuni ordinare în acest an: 13 octombrie și 8 decembrie. Având în vedere complexitatea dosarului, e puțin probabil ca o decizie să fie luată la reuniunea din octombrie, astfel că cea din 8 decembrie ar putea fi o țintă rezonabilă.