Economia Germaniei nu doar că va intra în recesiune, cu o contracţie a PIB-ului de 0,4% estimată de guvernul de la Berlin, dar se confruntă în plus cu un risc pe termen lung, acela de a vedea întregi sectoare productive asfixiate de creşterea preţurilor.

Tot mai multe semnale de alarmă vin în acest sens dinspre companii germane, afectate de prețurile tot mai mari la gazele naturale. Spre exemplu, la Hamburg, unul dintre cele două turnuri de răcire ale oţelăriei ArcelorMittal nu mai scoate fum, din cauza costurilor energetice prea mari. Cei 530 de salariaţi ai oţelăriei sunt în şomaj tehnic de la începutul lunii octombrie.

Producătorul de hârtie igienică Hakle şi cel de echipamente auto Dr. Schneider au intrat în insolvenţă, în timp ce producătorul de amoniac SKW Piesteritz şi-a oprit trei săptămâni producţia tot din cauza preţului gazelor.

''Gazul este un element esenţial al procesului'' de producţie, iar factura a crescut de şapte ori faţă de perioada anterioară invaziei ruse în Ucraina, explică Uwe Braun, directorul general al combinatului siderurgic din Hamburg. Or, în aceste condiţii devine imposibilă alimentarea unui asemenea uriaş energetic.

''Trăim în prezent o criză energetică severă, care se transformă tot mai mult în criză economică'', a rezumat miercuri situaţia ministrul german al economiei, Robert Habeck, care a reproşat mai multor ţări, în primul rând SUA, că vând la preţuri ''astronomice'' gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia.

Într-o Germanie care a scăpat de valurile de dezindustrializare care au afectat Europa în ultimele decenii, industria este un pilon al prosperităţii ţării, ea încă reprezentând 22% din PIB.