Ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, a prezentat oficial, azi, planurile prin care guvernul se angajează la măsuri fiscale în valoare de 10 miliarde de euro pentru a ajuta familiile din Republica Federală să facă față inflației în creștere.

Pachetul include creșterea nivelului la care se va aplica cota maximă de impozitare a veniturilor de 42% și majorarea cuantumului alocațiilor familiale, a spus el, subliniind că guvernul a fost „forțat să acționeze” în fața creșterii prețurilor, în special a celor la energie. Inflația din Germania a ajuns la 7,5% în iulie, fracțional mai mică decât cea de 7,6% înregistrată în iunie, alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie.

Lindner a spus că planul său vizează în primul rând combaterea problemei angajaților care se confruntă cu o povară fiscală mai mare, deoarece au primit o creștere salarială pentru a combate inflația. Drept urmare, câștigul pe care l-au primit angajații este anulat, în esență, de impozitele mai mari datorate.

Fenomenul, numit „progresie rece”, afectează mai puternic veniturile mici.

Lindner a spus că 48 de milioane de germani s-ar confrunta cu taxe mai mari din ianuarie 2023 dacă nu s-ar oferi nicio scutire.

„Pentru stat, ca să beneficieze (n.red. de creșterea veniturilor fiscale) într-un moment în care viața de zi cu zi a devenit mai scumpă (…) nu este corect și este și periculos pentru economie”, a recunoscut el într-o conferință de presă.

Scutirea medie de taxe ar fi de aproximativ 192 de euro, a spus Lindner. Cu toate acestea, planul este controversat în coaliție. SPD și Verzii cer, în schimb, ajutor direcționat pentru persoanele cu venituri mici.

Lindner a spus că guvernul va continua cu mai multe pachete de ajutor pentru a face față creșterii costurilor la energie, cu planuri de majorare a indemnizațiilor pentru locuințe și a alocațiilor.

Care sunt schimbările planificate?

Conform propunerilor actuale, alocația de bază fără impozitare va crește de la 10.348 euro cât e în prezent la 10.633 euro anul viitor și la 10.933 euro în 2024. Cota maximă de impozitare, care începe în prezent de la un venit impozabil de 58.597 euro, se va aplica doar la un nivel de 61.972 euro în 2023 și 63.521 euro un an mai târziu.

Dar pragul de impozitare pentru venituri foarte mari va rămâne în vigoare. Limita de venit de 277.826 euro, la care se percepe așa-numita cotă a impozitului pe avere de 45%, nu va fi modificată.

Lindner a subliniat că ajutorul este destinat persoanelor cu venituri de până la puțin peste 60.000 de euro/an. Mai mult decât atât, nu va mai exista nicio scutire, a spus el.

Lindner a declarat miercuri că cifrele ar putea fi ajustate în funcție de rata inflației pentru acest an.

Planurile ministrului de Finanțe prevăd și o creștere a alocațiilor pentru copii. Propunerile trebuie însă aprobate, așa că pot exista modificări în lanț.

O dublă lovitură

Măsurile de reducere a impozitelor vin pe lângă un pachet de 30 de miliarde de euro lansat de cancelarul Olaf Scholz la începutul acestui an pentru a ajuta consumatorii să facă față inflației. Pachetul anterior includea o reducere a taxei pe combustibil și un bilet de transport public valabil în Germania, la prețul de doar 9 euro pe lună pentru iunie, iulie și august.

Dar este clar că norii grei care se abat peste cea mai mare economie a Europei, devin și mai grei pe măsură ce țara se îndreaptă spre lunile mai reci.

Conflictul din Ucraina a spulberat speranțele Germaniei de a reveni pe creștere în sfârșit, odată ce pandemia de coronavirus și-a mai diminuat din forța infectărilor. Cu industriile sale orientate spre export, Germania a fost deosebit de vulnerabilă la blocajele lanțului de aprovizionare și la deficitul de materii prime cauzate de pandemie. Dar acum, germanii se uită cu mare atenție la dublarea facturilor la energie, după ce Rusia și-a redus drastic aprovizionarea în urma invaziei în Ucraina.

Criza de putere nu doar că scade din puterea de cumpărare a consumatorilor, ci afectează și industria germană, din care cea mai mare parte se bazează pe surse de energie ieftină pentru fabricarea exporturilor.

Prin urmare, angajații din cea mai mare economie a Europei trebuie să se confrunte cu o dublă lovitură - costuri mai mari și pierderi tot mai mari de locuri de muncă, deoarece marile companii se gândesc să mențină activitatea cu motoarele reduse.

Creșterea economiei germane a stagnat în al doilea trimestru al anului, dar analiștii au avertizat că o recesiune în a doua jumătate va fi inevitabilă. La ultima lor prognoză din martie, consilierii economici ai guvernului german au estimat că produsul intern brut se va crește cu 1,8% pentru 2022.