În ultimul timp, atât în contextul pandemiei, cât și a efectelor în lanț pe care le-a provocat, printre care și majorarea impozitelor și a scumpirii vieții de zi cu zi, germanii nu mai sunt dispuși să facă concesii. Cea mai recentă întrebare pe care și-o pun este de ce ar trebui să finanțeze instituții în care nu cred?

Poate este un fapt mai puțin cunoscut, dar creștinii și evreii din Germania plătesc între 8 și 9 procente din impozitul pe salariu la biserică sau sinagogă în fiecare lună, informează vice.com Prin această practică, denumită Kirchensteuer („taxa bisericească” în germană) sau Kultussteuer („taxa de cult”), credincioșii ajute la finanțarea instituțiilor religioase în care au fost botezați și în care au fost înregistrați de când erau copii. Acestea includ bisericile catolice și protestante și sinagogile evreiești, în timp ce creștinii ortodocși, budiștii, musulmanii și alte câteva grupuri sunt scutiți.

Asta înseamnă că cineva care are un venit mediu lunar de puțin peste 3.500 EUR înainte de impozite va ajunge să plătească mai mult de 46 EUR ca impozit pentru biserică. Acesta este calculat pe baza impozitului pe salariu, care în Germania pot varia între 14 și 45%. Așadar, pe parcursul unui an, un cetățean german „donează” 550 EUR unui serviciu pe care, unii susțin, că nu-l mai folosesc pentru că nu mai sunt creștini practicanți.

Potrivit sursei citate, în 2020, bisericile catolice și protestante din Germania au colectat 12 miliarde de euro din aceste taxe, cu 800 de milioane de euro mai puțin decât anul precedent. Acest lucru se datorează faptului că mai mulți germani ca niciodată aleg să părăsească biserica, parțial într-un efort de a scăpa de o taxă care a fost consacrată în legea germană într-o anumită formă din 1919. Numai în 2019, peste jumătate de milion de oameni au părăsit biserica, numărul lor scăzând drastic, atât pentru confesiunile catolice, cât și pentru cele protestante. Un raport din 2021 a arătat că o treime dintre credincioșii germani care plătesc taxa s-au gândit să renunțe la confesiunea căreia îi aparțin.  

Un expert în finanțele bisericii, a explicat că, teoretic, creștinii germani ar trebui să plătească taxa doar după ce au devenit oficial membri ai bisericii lor, după confirmarea lor. Cu toate acestea, în practică, oricui a fost botezat ajunge să i se scadă impozitul din statul de plată la sfârșitul lunii.

În plus, sunt și alte motive pentru care tot mai mulți nemți decid să părăsească biserica. În Germania, ca și în alte părți, Biserica Catolică a fost zguduită de multe scandaluri. În iunie 2021, cardinalul Reinhard Marx, unul dintre cei mai înalți clerici din țară, și-a depus demisia - pe care Papa a refuzat-o - ca răspuns la un raport care a constatat că Biserica Catolică Germană a acoperit cel puțin 3.677 de cazuri de abuz asupra copiilor între 1946. și 2014. În august a aceluiași an, națiunea a fost șocată de detaliile îngrozitoare ale unui caz de decenii de abuz sexual asupra minorilor, care a avut loc în anii 1960 și 1970 într-o casă condusă de Biserica Catolică de lângă München.

În ultimii trei ani, arhiepiscopia din Köln a cheltuit aproximativ 2,8 milioane de euro pe avocați specializați în speța mass-media și consultanți în comunicare, și mai puțin de jumătate din această sumă pentru supraviețuitorii abuzurilor comise de înalții prelați.

În 2012, Biserica Catolică germană a publicat un decret conform căruia cei care nu plătesc taxa pentru biserică nu mai pot primi sfintele sacramente, cu excepţia binecuvântării speciale înainte de moarte. Aceste persoane nu pot fi naşi ai unor copii catolici şi trebuie să primească permisiunea episcopului pentru a se căsători cu catolici în cadrul unei ceremonii religioase.