Cancelarul Olaf Scholz a avut marți un moment de sinceritate prelungit. Mai întâi, a recunoscut că Germania a greșit când și-a creat o dependență de livrările de gaze din Rusia și că, în acest moment, Moscova are tot interesul să continue ba chiar să intensifice războiul dus în Ucraina.

"Având în vedere evoluţia războiului şi eşecurile vizibile ale Rusiei în creştere trebuie să fim pregătiţi pentru o escaladare", a spus Scholz la o conferinţă la Berlin. Această escaladare ar putea include distrugerea infrastructurii, a adăugat cancelarul.

El a mai arătat că fondul de apărare de 100 de miliarde de euro, anunţat în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a fost rezultatul unei lecţii învăţate pentru constituirea stocurilor de apărare ale armatei germane.

În acelaşi timp, cancelarul a afirmat că Germania nu va face "pentru a doua oară greşeala" de a intra într-o dependenţă energetică precum cea creată în ultimii ani cu Rusia în domeniul aprovizionării cu gaze naturale.

"Cu Rusia am văzut ce înseamnă să devii dependent de o resursă strategică precum gazul", a spus Scholz. Ceea ce am înţeles eu după multe discuţii cu reprezentanţi ai economiei germane este că o astfel de eroare nu ni se va mai întâmpla o a doua oară", a recunoscut cancelarul, care a explicat care sunt provocările cu care se confruntă economia germană la ora actuală şi ambiţia acesteia de a-şi diversifica şi mai mult sursele de aprovizionare în diferite domenii.

"Vom depune eforturi pentru ca economia germană, poziţia Germaniei în calitatea sa de centru de afaceri să supravieţuiască vremurilor dificile", a rezumat el.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, Germania a început să-şi reducă în mod drastic dependenţa energetică faţă de Rusia. După ce anterior 55% din totalul importurilor germane de gaz proveneau din Rusia, livrările de gaze ruseşti au scăzut la 9 % în luna august, iar în prezent Germania nu mai primeşte deloc gaze ruseşti, potrivit Agenţiei Federale pentru Reţele (BNA).

Livrările de gaze din Rusia au fost înlocuite de livrări provenite în principal din Norvegia, Ţările de Jos şi Belgia.