Germania: Își atinge sau nu scopul biletul de transport de 9 euro? 

Prezentat ca parte a unui pachet de ajutor energetic propus de guvernul de coaliție, menit să ajute germanii afectați de creșterea masivă a prețurilor, a costului vieții și a crizei energetice, dar și ca o măsură care să-i determine să mai renunțe la mașini în favoarea transportului public și implicit a unui mediu înconjurător mai curat, studiile privind impactul biletului de 9 euro au concluzii mixte.

Dezbateri privind eficiența mult-solicitatului bilet de 9 euro au apărut chiar dinainte de lansarea lui pe piață și printre politicienii germani, despre care puteți citi mai multe AICI.

Campanie de marketing extrem de reușită

Un lucru este cert: biletul de 9 euro și-a îndeplinit misiunea de a promova publicitatea pentru transportul public din Germania și de a încuraja oamenii să folosească trenurile, S-bahn-urile, U-bahn-urile și autobuzele. La două luni de la lansare, ministrul federal al transporturilor, Volker Wissing, a evaluat schema ca fiind un succes.

Luna trecută, Asociația Companiilor Germane de Transport a raportat rezultatele unui sondaj care a constatat că 98% dintre respondenți au auzit de biletul de 9 euro, în timp ce două treimi au spus că sunt foarte familiarizați cu acesta. În iulie, peste 30 de milioane de persoane dețineau biletul, inclusiv cei care aveau deja un alt tip de abonament lunar sau anual.

În mod clar, așadar, campania de marketing a decurs bine, dar cum rămâne cu celelalte scopuri ale biletului? Unele studii încep să sape puțin mai adânc în impactul schemei.

A crescut mobilitatea, dar...

Investigațiile inițiale arată că mobilitatea a crescut cu siguranță ca urmare a biletului de 9 euro. Asociațiile de transport au raportat anecdotic că anumite rute erau mult mai aglomerate decât de obicei, în timp ce o evaluare a datelor de pe telefoanele mobile a Oficiului Federal de Statistică a constatat că mișcările la nivel național cu trenul în iunie 2022 au fost în medie cu 42% mai mari decât în ​​iunie 2019.

Cu toate acestea, nu este clar dacă multe dintre aceste călătorii au avut un efect de deplasare - adică au fost făcute cu transportul public unde anterior ar fi fost folosită o mașină. VDV a concluzionat recent că aproximativ un sfert din călătoriile efectuate cu transportul public în ultimele două luni nu ar fi fost efectuate fără bilet. Prin urmare, sunt „călătorii suplimentare” și nu înlocuitori ale celor care ar fi fost făcute cu mașina.

„Din studiile anterioare, se poate observa doar o ușoară schimbare de la deplasarea cu autoturismul la transportul public de cel puțin 2 până la 3%”, a declarat Christian Böttger, expert în domeniul feroviar la Universitatea de Științe Aplicate din Berlin (HTW), pentru Der Spiegel.

Potrivit lui Philipp Kosok, manager de proiect de transport public din cadrul grupului Agora Verkehrswende, datele inițiale sugerează că biletul de 9 euro pur și simplu a generat mai mult trafic, în loc să-l schimbe. Acest lucru ar putea însemna că biletul a avut de fapt un impact negativ asupra climei. „Există indicii că nu avem niciun avantaj climatic clar cu această măsură”, a spus el pentru DPA.

Un alt studiu de la Munchen a constatat că 35% dintre participanții la test au călătorit mai des cu autobuzul și trenul cu biletul de 9 euro, dar că doar 3% au folosit propriile vehicule mai rar. În același timp, însă, cercetătorii au observat că blocajele în trafic au scăzut cu aproximativ 3% în zonă.

Autorii studiului au subliniat, de asemenea, că datele arată mult diferit în jurul celor mai mari orașe germane decât în ​​zonele mai puțin populate. Rezultatele de la Universitatea din Kassel arată că o proporție mai mare de oameni a cumpărat biletul de 9 euro în orașele mari decât în ​​afara zonelor urbane mari.

Integrarea transportului public în viața de zi cu zi

În general, totuși, profesorul Klaus Bogenberger de la Universitatea Tehnică din Munchen - a tras o concluzie pozitivă, spunând că schema le-a permis multor oameni să „[integreze] transportul public în viața lor de zi cu zi”.

Un studiu din Dresda a constatat că există un apetit semnificativ în rândul publicului pentru un astfel de bilet și că majoritatea oamenilor ar fi dispuși să cheltuiască undeva între 60 și 90 de euro pentru un tichet similar.

Prezentat ca parte a unui pachet de ajutor energetic propus de guvernul de coaliție, menit să ajute germanii afectați de creșterea masivă a prețurilor, a costului vieții și a crizei energetice, dar și ca o măsură care să-i determine să mai renunțe la mașini în favoarea transportului public și implicit a unui mediu înconjurător mai curat, studiile privind impactul biletului de 9 euro au concluzii mixte.

Dezbateri privind eficiența mult-solicitatului bilet de 9 euro au apărut chiar dinainte de lansarea lui pe piață și printre politicienii germani, despre care puteți citi mai multe AICI.

Campanie de marketing extrem de reușită

Un lucru este cert: biletul de 9 euro și-a îndeplinit misiunea de a promova publicitatea pentru transportul public din Germania și de a încuraja oamenii să folosească trenurile, S-bahn-urile, U-bahn-urile și autobuzele. La două luni de la lansare, ministrul federal al transporturilor, Volker Wissing, a evaluat schema ca fiind un succes.

Luna trecută, Asociația Companiilor Germane de Transport a raportat rezultatele unui sondaj care a constatat că 98% dintre respondenți au auzit de biletul de 9 euro, în timp ce două treimi au spus că sunt foarte familiarizați cu acesta. În iulie, peste 30 de milioane de persoane dețineau biletul, inclusiv cei care aveau deja un alt tip de abonament lunar sau anual.

În mod clar, așadar, campania de marketing a decurs bine, dar cum rămâne cu celelalte scopuri ale biletului? Unele studii încep să sape puțin mai adânc în impactul schemei.

A crescut mobilitatea, dar...

Investigațiile inițiale arată că mobilitatea a crescut cu siguranță ca urmare a biletului de 9 euro. Asociațiile de transport au raportat anecdotic că anumite rute erau mult mai aglomerate decât de obicei, în timp ce o evaluare a datelor de pe telefoanele mobile a Oficiului Federal de Statistică a constatat că mișcările la nivel național cu trenul în iunie 2022 au fost în medie cu 42% mai mari decât în ​​iunie 2019.

Cu toate acestea, nu este clar dacă multe dintre aceste călătorii au avut un efect de deplasare - adică au fost făcute cu transportul public unde anterior ar fi fost folosită o mașină. VDV a concluzionat recent că aproximativ un sfert din călătoriile efectuate cu transportul public în ultimele două luni nu ar fi fost efectuate fără bilet. Prin urmare, sunt „călătorii suplimentare” și nu înlocuitori ale celor care ar fi fost făcute cu mașina.

„Din studiile anterioare, se poate observa doar o ușoară schimbare de la deplasarea cu autoturismul la transportul public de cel puțin 2 până la 3%”, a declarat Christian Böttger, expert în domeniul feroviar la Universitatea de Științe Aplicate din Berlin (HTW), pentru Der Spiegel.

Potrivit lui Philipp Kosok, manager de proiect de transport public din cadrul grupului Agora Verkehrswende, datele inițiale sugerează că biletul de 9 euro pur și simplu a generat mai mult trafic, în loc să-l schimbe. Acest lucru ar putea însemna că biletul a avut de fapt un impact negativ asupra climei. „Există indicii că nu avem niciun avantaj climatic clar cu această măsură”, a spus el pentru DPA.

Un alt studiu de la Munchen a constatat că 35% dintre participanții la test au călătorit mai des cu autobuzul și trenul cu biletul de 9 euro, dar că doar 3% au folosit propriile vehicule mai rar. În același timp, însă, cercetătorii au observat că blocajele în trafic au scăzut cu aproximativ 3% în zonă.

Autorii studiului au subliniat, de asemenea, că datele arată mult diferit în jurul celor mai mari orașe germane decât în ​​zonele mai puțin populate. Rezultatele de la Universitatea din Kassel arată că o proporție mai mare de oameni a cumpărat biletul de 9 euro în orașele mari decât în ​​afara zonelor urbane mari.

Integrarea transportului public în viața de zi cu zi

În general, totuși, profesorul Klaus Bogenberger de la Universitatea Tehnică din Munchen - a tras o concluzie pozitivă, spunând că schema le-a permis multor oameni să „[integreze] transportul public în viața lor de zi cu zi”.

Un studiu din Dresda a constatat că există un apetit semnificativ în rândul publicului pentru un astfel de bilet și că majoritatea oamenilor ar fi dispuși să cheltuiască undeva între 60 și 90 de euro pentru un tichet similar.

 (Comentarii: 0)

Articole pe aceeasi tema:

Articole pe aceeasi tema: