Toată lumea așteaptă cu nerăbdare să-și primească salariul în fiecare lună, dar dacă ești angajat în Germania, s-ar putea să te întrebi de ce jumătate din acesta pare să lipsească. Iată cum să înțelegi mai bine ce conține fluturașul de salariu și la ce deduceri fiscale te poți aștepta.

[Acest articol este compus de GermaniaMea.ro - un site pentru românii care caută muncă în Germania.]

Dacă ești angajat într-o companie sau organizație germană, este foarte probabil să-ți primești salariul o dată pe lună – de obicei pe la sfârșitul lunii, dar șefii tăi ar trebui să îți spună data exactă a plății încă de când începi să lucrezi acolo.

De asemenea, ar trebui să primești un stat de plată (die Gehaltsabrechnung sau Lohnabrechnung) care detaliază cât va intra în bancă.

Numele, adresa și numărul tău de identificare fiscală (Steuer ID) trebuie să fie înscrise pe fluturaș. Vei găsi, de asemenea, Krankenkasse (Casa de Asigurări de Sănătate) și Sozialversicherungsnummer sau SV-Nummer (numărul de securitate socială), precum și luna pentru care ești plătit.

Este posibil să vezi și alte informații acolo care sunt folosite pentru a te identifica, dar nu sunt prea importante pentru a le lua în considerare. Primul este Arbeitnehmer-Nr. sau Personal-Nr., care este numărul tău de referință ca angajat în cadrul companiei, iar al doilea este Eintritt sau Eintrittsdatum, care ar trebui să se refere la data la care ai început să lucrezi în companie.

Informațiile cărora trebuie să acorzi cea mai mare atenție de pe fluturașul de salariu sunt cele despre salariu și alte deduceri. Cu atât de multe tipuri diferite de impozite și asigurări de plătit, un angajat obișnuit din Germania va vedea aproximativ 40% din salariu dedus – deși există câteva motive întemeiate pentru aceasta, pe care le vom discuta mai jos.

Iată o detaliere a celor la care să te aștepți:

der Betrag / die Brutto Bezüge

Această secțiune se referă la salariul tău brut înainte de impozitare și alte deduceri. Aici vei vedea suma magică care ți s-a promis când ți-ai luat primul job. Fii pregătit să vezi că se evaporă încet, dar sigur datorită contribuțiilor de mai jos.

die Lohnsteuer

Aceasta este în esență o plată în avans a Einkommensteuer (impozitul pe venit) în fiecare lună. Se încasează la sursă și se plătește direct la Finanzamt (oficiul fiscal) de către un angajator.

Desigur, Lohnsteuer nu ține cont de cheltuielile legate de muncă sau alte deduceri fiscale pe care le poți avea, motiv pentru care poate că merită să depui o declarație fiscală la sfârșitul anului, ceea ce duce adesea la o reducere.

Deoarece Germania are un sistem de impozitare progresivă, suma pe care o plătești ca impozit pe venit este legată de cât câștigi. Practic, cu cât câștigi mai mult, cu atât plătești mai mult. Vestea bună este că toată lumea beneficiază de o indemnizație scutită de impozit, pe care o poți vedea în detaliu pe fluturașul de salariu la Freibetrag sau Steuerfreibezug. Începând cu 2022, aceasta este de 9.984 EUR pentru persoane fizice și 19.968 EUR pentru cuplurile care aleg să depună o evaluare comună a impozitului pe venit. Pentru toate acestea, vei plăti între 14 și 42% impozit pe venit pentru orice câștig de până la 277.826 EUR. Toate veniturile peste această valoare uimitoare vor fi impozitate la 45%.

die Rentenversicherung

Asigurarea de pensie se ridică la 18,6% din salariul tău, dar nu trebuie să plătești totul singur. Angajatorul tău plătește jumătate, iar tu jumătate (9,3% fiecare). Situația ar trebui să rămână valabilă și pentru 2022, deși guvernul intenționează să crească contribuțiile în etape pentru a ajunge la 20% din câștiguri până în 2025. Asta înseamnă 10% plătiți de tine și 10% - de angajatorul tău.

Pentru a încerca să facă față schimbărilor demografice și îmbătrânirii populației, coaliția de guvernare a Germaniei încearcă, de asemenea, să găsească noi modalități de a face rost de mai mulți bani la buget.

Deoarece din ce în ce mai puțini oameni plătesc în cont și din ce în ce mai mulți scot din el, guvernul vrea să investească o parte din bani în acțiuni cu risc mai scăzut. Asta înseamnă că două procente din contribuțiile tale vor fi depuse într-un fond de pensie de capital propriu, în timp ce restul va ajunge în fondul de pensii administrate privat obligatoriu.

Dacă lucrezi cu normă întreagă în Germania, chiar și temporar, contribuțiile la pensie tind să fie nenegociabile și sunt impuse de lege.

die Krankenversicherung (KV)

Aceasta este suma pe care o plătești pentru asigurarea ta de sănătate în fiecare lună. Probabil că ai ales un prestator de astfel de servicii, cum ar fi TK sau AOK, când te-ai mutat în Germania sau înainte de a obține primul loc de muncă. Cota generală de contribuție pentru aceste contracte de asigurări publice este de 14,6% din salariul tău, angajatorul și angajatul plătind fiecare jumătate (deci 7,3% fiecare). Dacă al tău contract nu îți dă dreptul la indemnizație de boală, contribuția va fi stabilită la 14%.

De asemenea, companiile publice de asigurări pot alege să stabilească o contribuție suplimentară de până la 2,5%, pe care o pot justifica prin oferta de servicii suplimentare sau o acoperire mai bună.

Dacă ești asigurat privat, sistemul funcționează ușor diferit. Bonusurile lunare vor fi calculate ca o taxă fixă ​​conform tarifului tău, mai degrabă decât un procent din salariu. Acest lucru îl poate face adesea mai ieftin pentru cei cu venituri mari pe termen scurt – deși costurile pot crește în caz de boală sau pe măsură ce îmbătrânești.

die Pflegeversicherung

Ca o altă modalitate de a pune bani deoparte pentru o zile negre, vei vedea și mențiunea „Pflegeversicherung”, sau asigurarea de îngrijire pe termen lung, pe fluturașul tău de salariu. Aceasta înseamnă 3,05% din venitul tău brut dacă ai copii sau 3,40% din venit dacă nu ai.

Încă o dată, contribuțiile pentru aceasta sunt împărțite între tine și angajatorul tău, așa că în realitate jumătate din această sumă vine din salariu.

Asigurarea de îngrijire pe termen lung înseamnă, teoretic, că în cazul în care ai nevoie de îngrijire în orice moment al vieții, cum ar fi ajutor la cumpărături sau îngrijire la domiciliu la bătrânețe, ar trebui să o poți obține.

die Arbeitslosenversicherung

Plătești asigurare de șomaj în cazul în care îți pierzi locul de muncă. Contribuțiile sunt în prezent de 2,4%, din care angajatorul plătește jumătate. Acest lucru îți oferă dreptul de a solicita 60% din salariul anterior de la oficiul forțelor de muncă pentru un an, în timp ce îți cauți un alt loc de muncă. Acesta este cunoscut sub numele de Arbeitlosengeld I.

Singura condiție pentru a primi acești bani este să fi avut un loc de muncă care face obiectul plăților de asigurare obligatorie timp de 12 din ultimele 24 de luni. Se acordă și indemnizații dacă ai fost nevoit să iei concediu pentru a îngriji un nou-născut sau pentru că ai fost bolnav.

Dacă și după un an ești tot șomer, treci în Arbeitslosengeld II, cunoscut sub numele de Hartz IV.

die Kirchensteuer

Impozitul bisericesc, sau Kirchensteuer, este o taxă pe care grupurile religioase o percep membrilor lor pentru a-și finanța instituția, personalul și întreținerea clădirilor precum bisericile vechi. Când te înregistrezi la prima adresă din Germania, ți se va cere să-ți declari religia pe Anmeldeformular. Autoritatea fiscală locală colectează această taxă și o transferă bisericii, păstrând în același timp o taxă de serviciu.

Cât de mult impozit pe biserică plătești depinde de venitul pe care-l obții și de locul în care locuiești. În Bavaria și Baden-Württemberg rata este de 8% din impozitul pe venit, în timp ce în alte state este de 9%.

Partea bună este că această taxă este voluntară, așa că nu trebuie să o plătești dacă nu ești religios, deși există glume cum că biserica încearcă să afle dacă un străin „ateu” a fost de fapt botezat, în altă parte, ceea ce poate duce la probleme dacă ai fost cândva un practicant al bisericii, dar nu mai ești.

De asemenea, merită remarcat faptul că renunțarea la impozit – și, prin extensie, afilierea la biserică – poate avea ramificații pentru potențialele nunți religioase.

der Solidaritätszuschlag

„Soli” sau „taxa de solidaritate” a fost introdusă ca „taxă” specială în 1991, în principal pentru infrastructura și proiectele din estul Germaniei, după reunificare în 1990. Înainte era plătit de aproape toată lumea, dar în ultimii ani acest lucru s-a schimbat și acum doar 3,5% dintre cei care au câștiguri de top sunt încă așteptați să îl plătească.

Asta înseamnă că se aplică pentru tine dacă ai norocul să câștigi mai mult de 96.800 EUR ca persoană fizică sau mai mult de 193.600 EUR ca un cuplu căsătorit. În acest caz, este calculat în mod destul de confuz la 5,5% din Lohnsteuer, așa că cineva care plătește 3.000 EUR pe lună impozit pe venit ar plăti 165 EUR suplimentar ca taxă de solidaritate.

                                                                       sursă foto: www.ibb.com